Doris Lessing – Carnetul auriu (II)

  • doris lessing3 „În ciuda faptului că avem atâtea instituţii, de la organele de poliţie la mediul academic şi de la medicină la politică, nu prea acordîm atenţie celor care părăsesc sistemul – acel proces al eliminării care se produce neîncetat şi care îl exclude, foarte devreme pe cei ce sunt, după toate probabilităţile, originali şi reformatori lăsându-i pe cei atraşi de ceva pentru simplul fapt că aceştia se aseamănă cu acel ceva.” (pag14)

 

  • „La modul ideal, de-a lungul trecerii sale prin şcoală, fiecărui copil ar trebui să i se spună, în repetate rânduri, ceva de genul: „Eşti pe cale de a fi îndoctrinat. Nu am dezvoltat încă un sistem educativ care să nu fie în acelaşi timp şi un sistem de îndoctrinare. Ne pare rău, dar mai mult nu putem face. Ceea ce te învăţăm pe tine aici e un analgam de prejudecăţi actuale şi de alegeri preferate de această cultură. Cea mai neînsemnată privire pe care o vei arunca istoriei îţi va arăta cât de efemere sunt, cu siguranţă, toate acestea. Cei care te învaţă pe tine sunt oameni care au putut să se adapteze la un sistem de gândire întocmit de predecesorii lor. E un sistem care se autoperpetuează. Aceia dintre voi care sunt mai puternici şi mai diferiţi de ceilalţi veşi fi încurajaţi să părăsiţi sistemul şi să vă găsiţi alte căi de a vă forma – de a vă educa propria judecată. Aceia dintre voi care rămân în sistem trebuie să-şi amintească, întotdeauna şi în orice moment, că sunt modelaţi şi structuraţi pentru a se încadra corespunzător nevoilor înguste şi particulare ale acestei societăţi.” (pag.15)

Lasă un răspuns