Max Blecher – Întâmplări din irealitatea imediată

Notă: cartea am citit-o ca ebook deci paginile s-ar putea să fie un pic diferite față de versiunea tipărită.
intamplari-in-irealitatea-imediata* „Încă de departe și cu mult înainte de a ajunge la malul râului, nările mi se umpleau de mirosul cojilor putrezite. El mă pregătea pentru «criză» ca un fel de scurtă perioadă de incubație; era un miros neplăcut și touși suav. Așa era și crizele.” (pag.4)

*”Practicam unele rituri stranii, însă nu fără rost. Dacă plecam de-acasă și mergând pe drumuri diferite, reveneam întotdeauna pe urma pașilor mei, asta o făceam pentru ca să nu descriu un crec în care să rămâie închise case și copaci.

În aceasta privință umbletul meu semăna cu un fir de ață și dacă, o dată desfășurat, nu l-aș fi strâns la loc pe același drum, obiectele strânse în nodul umbletului ar fi rămas pe veci iremediabil și adânc legate de mine”. (pag.9)

*”Veneam atât de des acolo încât cu timpul devenii un fel de prelungire a canapelei vechi de mușama pe care stăteam imobil, un lucru de care nu se ocupa nimeni și nu stânjenea pe nimeni.” (pag.12)

*”«Viața ta a fost așa și nu altfel», spune ea, și în fraza aceasta zace imensa nostalgie a lumii acesteia închisă în luminile și culorile ei hermetice din care nu este permis nici unei vieți să extragă decât aspectul unei exacte banalități.” (pag.95)

*”În ea zace melancolia de a fi unic și limitat; într-o lume unică și meschin de aridă.” (pag.95)

final

*” În jurul meu realitatea exactă mă trage tot mai jos, încercând să mă scufunde. Cine mă va trezi? Întotdeauna a fost așa, întotdeauna, întotdeauna.” (pag.96)

[youtube http://youtu.be/12MLA2mEKgw]

Lasă un răspuns